Pentru ca vrem sa ne cunosti mai bine, am decis sa-ti prezentam, rand pe rand, echipa Infodesign. Si desi nu au obtinut (inca) vreun premiu Nobel sau Oscarul si nici nu au reusit sa se claseze in top 300 milionari ai Romaniei (din nou: inca), iti garantam ca vei citi despre oameni interesanti pe care vei dori sa-i cunosti in persoana.

Franco-infodesignDeschidem seria de interviuri cu infodesignisti cu Art Directorul nostru, Razvan Franco Nitoi, care s-a apucat de scris. Si bine a facut, pentru ca volumul „Felix, asta-i culmea!” a avut priza mare la public, fiind bestesellerul numarul 1 pe Corint Junior si pe locul 2 pe tot grupul Corint. Volumul a reprezentat si o premiera, fiind primul roman grafic 100% romanesc.

Afla in randurile neserioase de mai jos mai putin despre Franco-graficianul si mai multe despre Franco-infodesignistul si Franco-scriitorul.

Am vrut sa rasfoiesc putin cartea dupa pauza de masa. Dar m-a captivat. Cu greu am lasat-o din mana dupa ce am citit jumatate din ea. Este o carte interzisa celor peste 18 ani? Ce parere ai? Am dat in mintea copiilor?

Franco: No way! Pai ce, eu care am scris-o, am dat in mintea copiilor?! Hmm, poate ca da. Oricum, iti place pentru ca multe dintre poante sunt facute de mine si prietenii mei cand depasisem 18 ani si sunt adaptate si slefuite ca sa fie compatibile si cu copiii. Nu esti prima care imi spune ca n-a mai lasat-o din mana. Un prieten mi-a spus ca a citit toata cartea dintr-un foc, a stat pana la 2 noaptea… sotia lui dormea langa el, iar el citea si radea.

P.S. Citeste neaparat si a doua jumatate, acolo sunt poantele cele mai savuroase. Am construit-o gradat…

Asa o sa fac. Volumul este pe piata romaneasca deja de doua luni. Care este feedback-ul pe care l-ai primit de la ceilalti cititori, care nu-ti sunt neaparat prieteni?

cititoarele-lui-felixFranco: Primele feedback-uri au fost de la cele 3-4 pustoaice blogger-ite / vlogger-ite care au primit cartea in “avanpremiera”, chiar inainte de BookFest. La lansare, m-au asaltat efectiv cu intrebari “de culise” si mi-au spus ca le-a placut mai mult decat Jurnalul unui Pusti. Asta m-a facut super mandru, pentru ca Jurnalul e referinta in domeniu. Apoi, am mai citit unele recenzii facute, la fel, de pusti pasionati de lectura si m-am bucurat sa vad ca le-a placut. Copiii descriau exact ce “faza” i-a distrat la culme, ce farsa li s-a parut geniala (am citat!), dar si ce capitol li s-a parut mai putin haios. Mi s-a intamplat si sa ma trezesc dimineata si sa gasesc pe Facebook Messenger mesaje de la pusti si pustoaice, gen “Am citit cartea si mi-a placut mult, as vrea sa va pun cateva intrebari… “. Cel mai placut feedback din toate este momentul ala cand te intreaba “Cand apare volumul 2?! Abia astept! Ati scris vreun capitol?“. Nerabdarea asta arata ca realmente le-a placut.

Exact asta urma sa te intreb si eu. Pe cand sa ne asteptam la un nou val de confesiuni in cel de-al doilea volum al cartii?

Franco: Eram sigur! Vezi, exact ce spuneam. Lumea nu mai poate de nerabdare, dom’le! Volumul 2 va exista. Si volumul 3. Asa am gandit de la inceput. Pe de o parte, am o groaza de poante de “confesat” si nu le puteam cuprinde intr-un singur volum. Si pe de alta parte, observ ca sunt mult mai bine vazute aparitiile recurente decat cele singulare… Oamenii sunt fascinati de serii, de trilogii… Pot sa iti dau, in premiera si exclusivitate, informatia ultra-secreta ca am finalizat deja 3 capitole din urmatorul volum. Si cred ca va avea coperta galbena, ha ha… Acum va trebui sa finalizez un volum pe an (primul mi-a luat trei ani!), asa ca m-am “dotat” cu o tableta grafica buna si mi-am marit mult eficienta.

Dar in conditiile in care adolescentii sunt dependenti de tehnologie si gadgeturi incat – si aici il citez pe Felix – ar fi in stare sa construiasca un IPAD din pamant si bete, care este, din punctul tau de vedere, viitorul cartii printate?

Franco: Cartea trebuie, cu siguranta, editata si in format digital. De altfel, versiunea in engleza exista (mai putine capitole, e drept, ca n-am avut timp sa le traduc pe toate) pe Kindle si iBooks. In ceea ce priveste versiunea in romana, n-am cum sa o public eu, ca au exclusivitate cei de la editura, dar urmeaza sa o faca ei. Oricum, cartea in format fizic e departe de a fi desueta sau depasita, te asigur. Am vazut emulatia care s-a creat la BookFest, si placerea de a lua din raft o carte cu coperta misto si de a te duce sa iei un autograf pe ea. Apoi, sa ne orientam un pic dupa trendsetteri: in USA, in Europa de Vest, cartile similare – romanele grafice – se vand in disperare in format tiparit! Inca o chestie: am amici din Canada, de exemplu, care au luat cartea digitala, ca n-au acces la asta tiparita, iar PRIMUL lucru pe care mi l-au zis a fost: “abia astept sa ajung la vara in Romania si sa o iau pe cea tiparita!

Daca tot ne-ai demonstrat prin aceasta carte inspirata din realitate ca esti un maestru al farselor, ai putea sa ne povestesti si ce farse le-ai facut infodesignistilor?

franco-teambuilding-deltaFranco: OK, dar asta ramane numai intre noi, da? Ca dupa aia imi fac si ei mie farse! Uite, de exemplu… la ultimul teambuilding, in ultima noapte… in Delta… O parte dintre colegi aveau camerele intr-un hotel plutitor, un vaporas ancorat si pe care se putea ajunge trecand doar pe un pod micut de lemn. Evident, exact genul de situatie care inspira omu’ sa faca o poanta! Cum sa te abtii?! Eram impreuna cu doi colegi, anonimi, desigur… Ei bine, ne-am apucat pe la 2 noaptea, cand toata lumea era la party, sa blocam acel podulet cu tot ce am gasit la indemana: lemne, sfori legate, o roaba… Dupa care ne-am amuzat cand s-au dus, pe la 3, rupti de oboseala si whisky, sa se culce… si au avut traseu cu obstacole. Oricum, sa se consemneze, eu m-am OPUS! Ceilalti doi colegi m-au obligat sa fac chestia asta, si erau 2 contra 1!

Hmm. Nu prea ma pricep sa pastrez secrete asa ca voi impatasi patania cu toti cititorii. Sa inteleg ca la tine nu se aplica principiul ”nu face altuia ce nu-ti place tie”.

Franco: Nu. Ce principiu?! N-am auzit pana acum de principiul asta. Eu am alte principii: cand ai o idee haioasa, do it! Da, poate cineva va suferi un pic, dar altii se vor distra copios, deci exista echilibru! Ca sa nu mai zic ca iese si de-o carte dupa aia… Lumea devine un pic mai interesanta, mai putin cenusie, nu?!

Categoric. Lumea ta pare a fi una interesanta. Si interesant este si ca, de 15 ani incoace, faci parte din Infodesign. Si desi vorbim de o perioada lunga, nu dai semne ca te-ai fi plafonat. Din contra, continui sa fii mereu creativ, entuziast si sa faci proiecte waw. Ce sfaturi ai putea sa ne dai pentru stimularea creativitatii?

franco-si-divele-2016Franco: Pai stai un pic, plafonarea nu stiu daca ar fi asociata cu timpul petrecut intr-o firma! Te plafonezi sau nu! Tu, personal! Sfatul meu… cred ca tocmai l-am dat in raspunsul anterior… Hai sa nuantez: chestia e sa ai si sa-ti mentii un spirit efervescent, viu. Un bun exemplu ar fi colegul nostru Bratu (n.r. despre Bratu aflati mai multe intr-un interviu viitor). El va fi intotdeauna creativ si neplafonat. De ce? Pentru ca si-a dezvoltat si cultivat resursele interioare, “motorasul” ala care te face sa n-ai liniste, sa vrei mereu sa fii altfel si pentru ca nu se teme sa fie diferit, sa iasa din “pluton”. Eu am alt temperament si alt tip de personalitate, sunt mai introvertit, dar creativitatea mea e stimulata de anumite filozofii personale, pe care mi le-am format in timp si care raman acolo, indiferent in ce firma lucrez, si cati ani… Imi place sa vad intotdeauna intr-o situatie micile detalii pe care majoritatea nu le observa si sa explorez mental rapid (daca e o situatie care merita!) tot ce s-ar putea “scoate” din asta. Ce spuneam mai devreme: majoritatea vad doar un podulet pe care poti sa treci spre hotelul plutitor, eu il analizez si “scanez” in minte sa vad tot ce poate fi (sau deveni) acel podulet. Lupta impotriva plafonarii nu se duce prin schimbari, ci prin autoeducare. Conform aceluiasi principiu, se pare ca poti supravietui si intr-o casnicie chiar si perioade record de peste 15 ani :) Na, ca m-ai facut sa vorbesc serios, si asta nu-mi prea sta in fire.

– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –

Seria de interviuri Meet Infodesign are rolul de a-ti prezenta valorile noastre in cel mai sincer si concludent mod cu putinta: prin intermediul oamenilor care alcatuiesc Infodesign. Aceasta diversitate de caractere, principii si idei, pusa la un loc, formeaza echipa noastra unita. Am inceput cu Art Directorul Razvan „Franco” Nitoi si continuam cu alti interlocutori la fel de intersanti. Ramai aproape.

Leave a Comment